Sunt 25 de ani de când se lucrează la viitorul sediu al Bibliotecii Naţionale a României. După finalizarea lucrărilor de reconfigurare, bucureştenii vor beneficia de un nou loc de cultură şi promenadă, cu restaurante şi cafenele ce pot fi deschise şi 24 de ore. Forfota continuă de pe şantierul „noului sediu" al Bibliotecii Naţionale a României, aflat în construcţie şi apoi în renovare încă din 1986, este aproape de final. Peste 1.000 de oameni execută lucrările de finisare şi, probabil, alţi 500 vor veni să ajute la curăţarea noului edificiu cultural.
Privind de pe bulevardele oraşului, senzaţia este că la Biblioteca Naţională nu se întâmplă nimic. Gardurile protejează curtea şi clădirea de ochii curioşilor. Dincolo de porţile şantierului apare adevărata faţă a platoformei uriaşe pe unde, de-a lungul celor 25 de ani, au trecut mii de oameni care au muncit la ridicarea şi amenajarea uneia dintre cele mai moderne clădiri ale Capitalei.
„Double skin" pentru cărţi
În cifre, sediul nou al bibliotecii arată cam aşa: două subsoluri, parter plus mezanin şi încă alte şapte nivele, iar Aula are cinci nivele. 120.000 metri pătraţi arie desfăşurată, adică 12 hectare, din care 30.000 metri sunt destinaţi numai depozitelor. Aici îşi vor găsi locul 12 milioane de cărţi, cât deţine astăzi Biblioteca Naţională.
Impresionant este cel de-al doilea strat de ferestre: „reţeaua de sticlă exterioară ce înfăşoară clădirea, double skin în termeni de specialitate, care are rol nu numai estetic, dar şi de protecţie. Este o sticlă specială care diminuează puterea radiaţilor solare, protejându-se mult mai uşor astfel cartea", a explicat pentru România liberă Eliodor Popa, arhitectul proiectului.
Clădirea are 14 săli de lectură - desfăşurate pe 12.000 metri pătraţi - specializate pe domenii, iar la colecţiile speciale accesul se va face cu programare. „Sistemul auto
