Sunt doi ani de când pentru a se obţine autorizaţia sanitară de funcţionare pentru o şcoală trebuie prezentată o simplă declaraţie pe propria răspundere că se îndeplinesc condiţiile. Chiar şi aşa, aproape jumătate dintre localurile de şcoală funcţionează fără autorizaţie.

Simplificarea procedurilor de autorizare, un proces de dorit în toate domeniile pentru a se evita birocraţia, a dus, în urmă cu doi ani, la emiterea unui ordin al ministrului sănătăţii, prin care şi unităţile şcolare pot primi autorizaţia sanitară de funcţionare în baza unei simple declaraţii pe propria răspundere, semnată de director, că se îndeplinesc condiţiile. Mai mult, odată obţinută, nici nu trebuie vizată anual, ci şcoala se consideră autorizată pe perioadă nedeterminată. Teoretic, instituţia care emite autorizaţia ar trebui să şi verifice, la un moment dat, în ce măsură sunt îndeplinite criteriile, însă ulterior acordării acesteia. Practic, volumul de muncă este atât de mare, iar lucrătorii din Direcţia de Sănătate Publică atât de puţini, încât inspectorilor sanitari le revine sarcina să mai „facă curat“ în domeniu.

Poate de frica amenzilor, poate din prudenţă, pur şi simplu, directorii nu se înghesuie totuşi să-şi obţină autorizaţia dacă nu îndeplinesc condiţiile, în prezent 40% dintre localurile în care se face şcoală fiind neautorizate. Unele pentru că nu îndeplinesc condiţiile, lucru verificat de autorităţile sanitare, altele pentru că nici măcar nu s-a solicitat aşa ceva. Dar, cel puţin în ultimii ani, nici o şcoală n-a fost închisă pe acest criteriu, respectiv neîndeplinirea condiţiilor igienico-sanitare de funcţionare, ci prin comasare sau desfiinţare din cauza numărului mic de elevi.

Aceleaşi hibe - lipsa apei curente şi WC-ul

în fundul curţii

În judeţul Olt ar trebui autorizate sanitar 639 de clădiri în care învaţă copii de grădiniţă, de