După revizuirea Constituţiei, adoptarea noii legi a presei care a dus la concedierea a sute de ziarişti antiguvernamentali, a „naţionalizării“ fondurilor de pensii private, a introducerii muncii obligatorii, Guvernul de la Budapesta mai adoptă o lege controversată: cea a cultelor.
Legea a fost criticată de opinia publică. Ultima luare de poziţie aparţine membrilor fostei opoziţii democratice din rândurile cărora fac parte personalităţi maghiare provenite din România. Gruparea în care figurează printre alţii Gaspar Miklos, Ara Kovacs Attila, Haraszti Miklos, a trimis o scrisoare deschisă, adresată comisarilor însărcinaţi cu drepturile omului din Uniunea Europeană şi Consiliul Europei.
Semnatarii solicită o poziţie în apărarea libertăţii religioase şi alte libertăţi fundamentale, ameninţate în Ungaria. Potrivit lor, noua lege a cultelor, adoptată la 12 iulie, nu recunoaşte oficial peste 100 de culte religioase. Neţinând seama de articolul 10 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene şi de articolul 9 privind Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în Ungaria au fost recunoscute doar 14 culte, iar în viitor, Parlamentul va fi forul decizional privind recunoaşterea statutului unui cult, se arată în scrisoare.Multe dintre cultele nerecunoscute se ocupă de persoanele fără adăpost, de vârstnici, săraci, de ajutorarea comunităţilor de rromi, de zeci de mii de nevoiaşi.
Niciun stat membru al UE nu a îndrăznit până acum să încalce în acest fel principiile libertăţii religioase, ale egalităţii în faţa legii şi ale separării bisericii de stat. Această lege este doar ultimul exemplu al şirului de încălcări ale statului de drept şi ale drepturilor omului din Ungaria, se arată în scrisoarea de protest.
