Monedele tind să nu mai constituie instrumente de refugiu, în condiţiile în care Elveţia şi Japonia intervin pe pieţele valutare, în timp ce volumele ridicate ale datoriilor din Statele Unite şi Europa subminează ratingurile de credit, scrie Bloomberg.

Monedele care ar putea avea cel mai mult de câştigat de pe urma acestui context sunt coroana norvegiană şi dolarul australian şi cel neozeelandez. Toate cele trei ţări au datorii de sub 48% din PIB, comparativ cu aproximativ 60% în Statele Unite, 77% în Marea Britanie şi 79% în Germania.

"Investitorii se feresc de euro şi dolar şi au alternative ca dolarul australian şi neozeelandez, coroana suedeză şi norvegiană", declară Christoph Kind din cadrul Frankfurt Trust.

Australia şi Noua Zeelandă profită de cererea de materii prime din China. Exporturile de produse ca lâna, cheresteaua şi laptele reprezintă aproximativ 30% din economia neozeelandeză.

Norvegia a înregistrat cel mai mare excedent guvernamental din rândul oricărei ţări cu rating AAA anul trecut, de 10,5% din PIB.

Ţara este al şaptelea mare exportator de petrol al lumii.

Aurul are de asemenea de câştigat în acest context. Preţul aurului a urcat peste 1.700 de dolari pe uncie (54,6 dolari/gram) pentru prima dată după ce S&P a redus ratingul de credit al Statelor Unite.

În acest an preţul aurului a avansat cu 21%, fiind în creştere pentru al 11-lea an consecutiv, în condiţiile în care criza datoriilor suverane şi ritmul fragil de redresare economică sporesc cererea de plasamente de siguranţă.

În timp ce George Soros şi-a vândut cea mai mare parte a deţinerilor de aur în primul trimestru, John Paulson continuă să fie cel mai mare investitor în cel mai mare fond bazat pe aur tranzacţionat la bursă.

"Într-o perioadă în care investitorii sunt nesiguri în privinţa monedelor, în privinţa acţiunilor, singurul loc în care