După o perioadă de relativă acalmie, băncile încep din nou să umble la dobânzile la depozite, fără a exista însă o tendinţă clară. În timp ce unele bănci vin cu valuri de scăderi, altele se bat în promoţii pentru atragerea de lichidităţi. Cu toate acestea, 70% din economiile populaţiei şi firmelor sunt administrate de cinci instituţii de credit.
Din peste 40 de bănci care funcţionează în România, cinci au reuşit să cumuleze peste 70% din totalul disponibilităţilor populaţiei, conform datelor oferite de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB).
În ceea ce priveşte economiile companiilor, nivelul este similar. Un procent de 69,99% din depozite sunt păstrate în conturi deschise la cinci instituţii.
Nivelul este superior cotei de piaţă deţinute de primele cinci bănci din sistem. Conform BNR, la finalul lui 2010, primele cinci instituţii de credit din România deţineau puţin peste 50% din activele din piaţă.
Statistica vine să demonteze cumva mitul "vânătorilor de randamente mai mari la depozite", care îşi mută economiile pe măsură ce obţin o dobândă mai bună la altă bancă.
Această concentrare a fost favorizată în ultimii ani probabil şi de criza datoriei publice din unele state membre ale zonei euro, care a făcut deponenţii să fie mai precauţi şi să caute băncile mari, care de regulă inspiră un plus de siguranţă.
Dobânzile în lei se plasează între 4% şi 8%
Această situaţie a făcut ca diferenţele între ofertele instituţiilor de credit să devină semnificative. Băncile mari, care reuşesc să îşi menţină un nivel confortabil al depozitelor, au tendinţa să ofere dobânzi tot mai mici la depozitele în lei, în timp ce băncile de dimensiuni reduse recurg la promoţii pentru a atrage clienţi.
Astfel, pentru un depozit de 1.000 lei deponenţii persoane fizice au o plajă largă de variante. Dacă aleg prim
