Arhitectul îşi poate trece în CV contribuţia la realizarea planurilor cartierelor Grigorescu şi Gheorgheni. În paralel, el şi-a pus amprenta pe cele mai cunoscute clădiri din Cluj ridicate după 1960. Acum, lucrează la două cărţi cu şi despre oraşul de pe Someş.

Este unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi din Cluj-Napoca, de numele său legându-se proiectarea a două cartiere clujene - Gheorgheni şi Grigorescu - şi a unor clădiri cunoscute în urbe, cum ar fi sediul Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism, cel al Facultăţii de Medicină Veterinară, „clădirea telefoanelor" din parcul Caragiale şi altele.

Născut la Roman, arhitectul spune că s-a îndrăgostit de Cluj în timpul armatei, pe care a făcut-o la Şimleu Silvaniei. „Ţin minte că, la acea vreme, am făcut un popas la Cluj, în Grădina Botanică. De atunci mi-a căzut drag Clujul. După facultate, s-au făcut repartiţii. Aveam de ales între Bucureşti, Constanţa şi Cluj. De Capitală eram deja sătul, iar amintirea Clujului m-a făcut să optez pentru urbea din inima Ardealului", explică Vasile Mitrea.

„Clujul are personalitate"

A ajuns la Cluj-Napoca în anul 1960. Cu toate că-şi dorea un post de arhitect, a primit repartizare la Atelierul de Sistematizare. Privind în urmă, nu regretă acest lucru. „Desigur, ca arhitect, realizarea unui plan sau altul se vede mult mai repede în timp. Proiectul unei clădiri se materializează uşor. În schimb, în cazul proiectelor de urbanism, realizarea acestora poate dura ani de zile. Pe de altă parte, am realizat că urbanismul îţi dă o imagine de ansamblu asupra oraşului", spune arhitectul.

Vasile Mitrea este de părere că Clujul are o personalitate aparte. „Este un oraş frumos. Când am venit eu aici, am fost fascinat de atmosfera culturală, dar şi de cadrul natural neîntâlnit în alte oraşe. Păcat că, în ceea ce priveşte arhitectura oraşului, nu