Specialiştii vorbesc despre cauzele economice şi sociale ale violenţelor. În timp ce poliţiştii britanici se luptă cu bandele de jefuitori, iar locuitorii îşi evaluează pagubele, analiştii caută explicaţii.
Violenţa care s-a împrăştiat ca un virus pe străzile Londrei, infestând şi alte oraşe ale ţării "nu reprezintă nimic nou", spune profesorul de studii politice David Kett, pentru "Adevărul Europa". El oferă ca exemplu protestele din Brixton (Londra), din 1981 şi 1995, din Broadwater Farm (Londra) în 1985, din St. Pauls (Bristol), din 1980 şi din Birmingham în 1981, 1985 şi 1991.
„Astfel de proteste sunt deseori inspirate de conflictele rasiale, de obicei izbucnite după vătămarea sau moartea unei persoane de culoare care a avut un conflict cu poliţia. Acest lucru indică, din păcate, că încă există grave tensiuni rasiale şi multă indignare în societatea noastră. Toate acestea se află în substrat şi erup", mai spune Kett.
Citește și: LONDRA sub asediu: Furia și violența vin din austeritate, indignare și rasism. Londonezii sunt îngroziți
Foto (jos): Londra sub flăcări
Exprimarea suferinţelor sociale
Există asemănări între aceste evenimente şi cele petrecute în suburbiile pariziene în 2005 sau revoltele tinerilor care au cuprins Atena şi alte oraşe greceşti, în 2008, crede Roman Sheldon Gerodimos, analist politic şi profesor la Bournemouth University. "Sunt aceleaşi puncte de plecare - uciderea controversată, aparent neprovocată, a unui tânăr de către un poliţist. Urmează apoi demonstraţiile şi violenţa, apoi controverse puternice în societate şi criza politică. Aceste elemente sunt şocant de similare", spune profesorul Gerodimos.
El afirmă că protestele reprezintă exprimarea unor suferinţe sociale ale claselor sărace. Pe de altă parte, funcţionează ca o scuză pentru actele de violenţă fără sens
