Oamenii ieşiţi la cules spun că ciupercile le taie din cheltuieli, iar avertizările nu-i opresc pe culegătorii de meniuri naturale. „Ciupercăria ambulantă” de pe lângă Mureş funcţionează la randament maxim, iar numărul culegătorilor a crescut.
De dimineaţă, malul Mureşului e asaltat de pensionari şi bugetari cărora scăderea pensiilor şi a lefurilor nu le mai oferă nicio şansă de supravieţuire. Înarmaţi cu pungi de un leu, recolta le ţine de foame câteva zile pe săptămână. Pentru Ilinca Avram, o pensionară de 64 de ani, bureţii pe care îi culege reprezintă mai mult decât o simplă masă. Cu o pensie de 530 de lei, bătrâna caută alternative.
„Ce să facem cu pensiile acestea din care au tăiat după cum au vrut? Am ajuns să culegem ciperci de foame, că de vândut unde să le vindem, cine le cumpără? Aşa măcar mai renunţăm la carne ca să ne ajungă banii de cheltuieli”, s-a plâns femeia.
Metode nesigure
Deşi ştiu că există riscul de a se îmbolnăvi, ciupercarii spun că preferă să-şi asume asta decât să moară de foame. „Sunt bureţi comestibili. Ne-am cam format ochiul pentru ei, de aceea până acum nu am prea avut probleme. Dar nu se ştie niciodată”, a spus Codruţ Ciuca, un ciupercar de 47 de ani.
Pe de cealaltă parte, medicii îi avertizează pe culegători că se expun riscului intoxicaţiei. „După ploi există riscul ca unele ciuperci să păstreze aspectul unora comestibile, dar prin schimburi de spori pe fond de umezeală excesivă să devină otrăvitoare. Metodele de recunoaştere a ciupercilor otrăvitoare, inclusiv cu obiecte de argint, sunt total nesigure”, a spus Dumitru Balint, farmacist toxicolog.
Perioada în care intoxicaţiile au cea mai mare amploare începe în mai şi se termină de abia în septembrie. „Spre deosebire de anul trecut, când în şapte săptămâni au avut loc 38 de intoxicaţii, de această dată au fost semnalate doar 15, d
