Dialogul cu edilul-şef al Apahidei curge de obicei rapid, ca un râu de munte, iar tu, ca reporter, trebuie să fii capabil să discerni pe loc subiectele adevărate de cele mai puţin importante, ca să ştii încotro să abaţi discuţia. Desigur, vorbim de subiectele importante pentru locuitorii comunei Apahida, cititorii noştri. Primul interviu cu Ionel Fărcaş, publicat în prima ediţie a ziarului, a lăsat loc unei continuări. Iat-o, în rândurile ce urmează. Rep.: Cum vedeţi descentralizarea?
I.F.: Am primit această întrebare şi de la Prefectură şi le-am spus că o văd foarte simplă: tot ce este pe teritoriul unei comune, al unui oraş, să fie trecute la ele, să le aparţină. Mai departe: în opinia mea, Consiliile Judeţene nu prea îşi au rostul, dar nu poţi desfiinţa concepţia celor care vor neapărat să aibă baroni locali, CJ e un mijloc de a-şi face ei politicile economice. Prefectura cu Consiliul Judeţean se suprapun sau merg în paralel şi nu ştiu cu cât e mai competentă o instituţie decât alta. Mă întreb, de exemplu, ce caută aeroportul la CJ? Municipiul Cluj-Napoca e mai slab pregătit, e mai slab organizatoric? Că finanţat nu e mai slab, cred că bugetul municipiului e mai mare de vreo 3 ori decât bugetul CJ. Există 140 de deconcentrate cu 140 de directori care ar putea fi desfiinţate şi trecute la localităţi. De asemenea, omul vine la primar cu probleme, nu merge la regiune, dar din păcate nu toate problemele sunt de competenţa mea. Rep.: Aşadar, birocraţia e prea mare?
I.F.: Foarte, foarte mare. Am avut un caz în care m-a sunat preşedintele Consiliului Judeţean şi mi-a spus că are în audienţă un cetăţean care se plânge de faptul că, deşi am terminat lucrările de aducţiune a apei potabile de la Pata Bodrog, el nu are apă şi întreabă care e cauza. Cauza este că Guvernul nu achită cele 600 000 de lei restanţă, ca să le putem plăti celor care au introdus apa. Rep.:
