Guvernul este strâns într-o menghină. Noua criză la nivel mondial va lovi România, necunoscută fiind doar furia cu care va lovi. Cu o economie strâns legată de cea a UE (trei sferturi din comerţul României este cu statele Uniunii) România este dependentă de evoluţia acestor pieţe.

INS a anunţat ieri datele privind evoluţia exporturilor şi a producţiei industriale. Din acestea se constată o reducere în iunie a ritmului de creştere a exporturilor şi a producţiei industriale, adică a principalelor două pârghii care au scos economia din recesiune. De la mii de kilometri distanţă a mai venit ieri o veste rea şi una bună: exporturile Germaniei au scăzut, semn că economia mondială încetineşte, dar importurile continuă să crească pe fondul cererii interne robuste, ceea ce nu face decât să ne bucure având în vedere că piaţa Germaniei este principala destinaţie a exporturilor româneşti (18% din total).

Temperarea avântului exporturilor româneşti era anticipată de economişti încă de dinaintea izbucnirii ultimului episod al crizei. Cât de dur vor fi lovite exporturile şi, prin ricoşeu, producţia industrială de ultimul episod al crizei şi cât va însemna acest lucru în evoluţia creşterii economice şi aşa anticipată ca anemică - 1,5% din PIB în 2011 - iarăşi rămâne să vedem.

Cert este că la Bucureşti pericolul a fost simţit. Dacă în urmă cu două - trei săptămâni se vorbea despre majorări salariale şi încă din acest an, tonul s-a domolit.

Premierul Emil Boc a susţinut în mai multe rânduri în ultimele zile: Avem avantajul unei uşoare stabilităţi, dar nu avem voie să facem niciun exces care să compromită această stabilitate nici în politica financiară, nici în politica monetară. De altminteri, Guvernul a anunţat îngheţarea şi pentru 2012 a posturilor în administraţie.

Preşedintele Traian Băsescu a indicat printre vulnerabilităţile României contextul exter