Oamenii politici nu au avut niciun interes să pulverizeze mişcarea revoluţionară. În campaniile electorale, revoluţionarii sunt o armă decisivă. Declaraţia premierului Emil Boc, cum că vrea să anuleze indemnizaţiile pentru luptătorii remarcaţi în Revoluţie, nu a fost pusă încă în practică.

Nu mai e niciun secret că revoluţionarii se află şi ei sub cele două mari aripi ale politicii. Majoritatea sunt de partea Puterii. Restul - cu Opoziţia. George Costin, actualul secretar de stat al revoluţionarilor şi preşedintele celei mai mari asociaţii de revoluţionari din ţară (Decembrie '89 - Metrou) este membru PDL. Despre activitatea lui politică şi „revoluţionară" am scris în episoadele anterioare ale serialului nostru. Dorin Lazăr Maior este liderul revoluţionarilor controlaţi de PSD (Blocul Naţional al Revoluţionarilor) şi fost deputat pe listele acestui partid.

Maior a fost, la fel ca majoritatea liderilor de revoluţionari, un personaj absolut neglijabil în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Era inginer la Întreprinderea de Utilaje Grele şi Transport pentru Construcţii Braşov. După fuga dictatorului a intrat şi el cu mulţimea în sediul Comitetului Judeţean din Braşov. A rămas acolo mai multe zile şi a fost inclus în comisia economică a Primăriei. În 1990 a plecat din administraţie, a deschis o firmă, iar în 1992 a devenit preşedintele asociaţiei revoluţionarilor din Braşov. Maior (51 de ani) are un traseu politic interesant. În 1997 a devenit membru al Partidului Forţelor Democrate '89, a trecut apoi la PRM (unde a pus umărul la ascensiunea fulminantă a lui Corneliu Vadim Tudor la alegerile din 2000), iar din 2001 este membru PSD. Între 2000 şi 2004 a fost deputat şi preşedinte al Comisiei Parlamentare pentru Problemele Revoluţionarilor. În 2006 a fost arestat pentru şantajarea şi intimidarea unor oameni din mediul de afaceri braşovean. A fost elibe