Cand am plecat in concediu era inca luna iulie, traditional cea mai calda luna din an in emisfera nordica, numita astfel de catre imparatul roman Augustus in cinstea lui Iulius Cesar. Ca o paranteza, am petrecut o saptamana in insula feacilor si cateva zile in Epirul de nord (Corfu si respectiv sudul Albaniei). Pe langa frumusetea naturii de la Marea Ioniana si calitatea karkalecilor (creveti in albaneza) nu am putut sa nu remarc manifestarile locale ale crizei financiare ce zguduie Europa. Infrastructura impresionanta a Greciei, care a costat platitorul de taxe european multe miliarde de euro, este dublata de o atitudine de-a dreptul dusmanoasa a populatiei si a mediului de afaceri mic si mijlociu fata de taxele de orice fel. De la taximetristii (ce au fost trei saptamani in greva incercand sa impiedice liberalizarea profesiei) care nu folosesc aparatele de taxat, la practic orice taverna, bar sau mic operator turistic care accepta numai cash pana la marile companii de feribot-uri care similar nu vor sa accepte carti de credit este evident ca evaziunea fiscala ramane un sport national in ciuda eforturilor disperate ale guvernului grec. Inchizand paranteza, am revenit la Londra la inceputul lunii august, unde in ciuda temperaturii glaciala de 13 grade acompaniata de o ploaie indesata, atmosfera era din ce in ce mai fierbinte.

Pietele in cadere libera

Luni 8 august la ora 6 30 a.m. cand m-am uitat prima oara pe Bloomberg bursele asiatice continuau sa scada vertiginos continuand un proces ce incepuse cu o saptamana inainte. Desi spre sfarsitul concediului verificam aproape ca un tic nervos cotatiile diferitelor burse din lume, imaginea completa a dezastrului din pietele de capital a devenit clara numai cand ajuns in biroul meu din centrul Londrei o ora mai tarziu. Principalele piete de capital din SUA si Europa – actiuni, obligatiuni si credit structurat