Bursele europene au fost din nou zdruncinate joi. Principalii indici au fluctuat, mare parte din instabilitate fiind provocată de variaţiile valorilor bancare. Criza datoriilor suverane este doar una dintre cauzele acestor agitaţii.
Primul factor care a provocat căderea burselor a fost datoria uriaşă a SUA. Ea se ridică la peste 14 mii de miliarde de dolari. Pentru a ridica plafonul acestei datorii, pentru a evita deci falimentul primei economii mondiale, preşedintele Barack Obama a ajuns in extremis la un acord cu adversarii săi republicani. Compromisul a fost însă, din punct de vedere politic, defavorabil liderului Casei Albe, iar din punct de vedere economic, considerat insuficient, cel puţin de către agenţiile de rating. Motiv pentru care Standard & Poor's a decis să scadă acum o săptămână nota acordată Statelor Unite, o premieră în istoria ţării.
Decizia a fost prost primită de burse, care au înregistrat căderi masive încă de luni dar, în mod paradoxal, investitorii continuă să aibă încredere în capacităţile americanilor de a-şi onora datoria, iar dobânda cu care împrumută americanii a rămas neschimbată. Criza datoriilor în Europa
Al doilea factor care a venit să perturbe bursele e de căutat în zona euro. După Grecia şi Portugalia, datoriile suverane ale Italiei şi Spaniei, a treia, respectiv a patra economie a zonei euro, au început să fie privite cu suspiciune.
În plus, membrii zonei euro, reuniţi în sommet-ul de pe 21 iulie, au dat naştere unui compromis destinat să salveze Grecia şi moneda unică, plan care este ilizibil pentru economişti. În plus, el va fi aplicabil abia după ce diversele parlamente naţionale îl vor adopta. Suma pe care Fondul European o are disponibilă este de 440 de miliarde de euro şi este considerată insuficientă pentru a salva ţări precum Italia sau Spania. Politicul, un factor major
Certurile, neînţe
