Batalia surda dintre PDL si UDMR in jurul nominalizarii unui nou ministru al Sanatatii ridica un colt al cortinei de pe cauzele pentru care acest domeniu fundamental este mereu subfinantat si mereu in criza.
De fapt, cele doua partide se lupta pe banii Sanatatii. Nu pentru a-i gestiona cat mai bine, nu pentru a face cu ei cat mai multe pentru pacienti si cadre medicale, ci pentru a putea indestula cu ei cat mai multa clientela. UDMR, care detine ministerul, s-a lamurit ca a cam luat o teapa, caci s-a captusit doar cu deficitul de imagine pe care il genereaza acest potofoliu cu mari belele, in timp ce marea majoritate a banilor este la Casa de Sanatate, institutie independenta de minister si condusa de reprezentantul democrat liberalilor, mai precis de reprezentantul lui Adriean Videanu.
Este motivul pentru care Cseke Attila a demisionat, iar UDMR refuza sa numeasca un succesor pana la clarificarea raporturilor dintre CNAS si minister, mai precis pana la trecerea Casei in subordinea MS. Si acest refuz ar putea deveni complicat in economia fragila a coalitiei de guvernare, avand in vedere ca interimatul ministrului demisionar expira dupa 15 zile, iar potrivit protocolului portofoliul apartine UDMR. PD-L nu-l poate prelua fara un vot in Parlament caci s-ar schimba algoritmul de guvernare.
Principial ambele parti au dreptate. Este nefiresc ca in acelasi domeniu sa existe doi poli de decizie concurenti. Cat timp MS si CNAS au fost pe feuda aceluiasi partid, nu au fost probleme. Deci, intr-un fel sau altul, raporturile dintre aceste institutii ar trebui clarificate, dupa cum cere si FMI, de altfel.
Pe de alta parte, este firesc ca toti banii asiguratilor sa fie la asigurati, adica la Casa de Sanatate. E o regula care nu mai functioneaza de pe vremea cand ministru de Finante era Mihai Tanasescu. La fel de firesc ar fi insa ca
