În acord cu tradiţia sa, oraşul Râşnov, sau Valea Trandafirilor cum i se spunea pe vremuri, se va prezenta cu o nouă stemă

Încă din iunie, primarul oraşului Râşnov anunţa că „Oraşul trandafirilor” va avea o nouă stemă „simplificată” şi în acord cu valorile sale istorice. Deja, noua stemă oficială a fost aprobată de Consiliul Local şi documentaţia urmează să fie înaintată Comisiei de Heraldică.

Noua stema înfăţişează simboluri simple, clar delimitate, respectiv trei trandafiri (cele trei roze definitorii pentru oraş) aşezaţi în triunghi pe un scut deasupra căruia se află o coroană ce aminteşte de Cetate. „De-a lungul istoriei, stema a reprezentat şi reprezintă o formă de prestigiu şi putere. Pentru Râşnov atestarea istorică a unei embleme heraldice cu o vechime de peste 500 de ani reprezintă un motiv de mândrie şi o formă importantă de identitate istorică”, spune primarul oraşului Râşnov, Adrian Veştea.

„Simbolistica păstrată în clădirile istorice ale Râşnovului (Biserica Evanghelică, Casa de cultură), legenda întemeierii (Rosenau - Valea Trandafirilor) şi, foarte important, descoperirea arheologică din Cetatea Râşnov, în campania 2011, impun pentru oraşul Râşnov o stemă care are un suport istoric important şi nu rămâne, ca în cazul majorităţii stemelor din judeţul Braşov, la bunul plac sau exprimarea fanteziei unor persoane neprofesioniste”, declară istoricul Nicolae Pepene, director al Direcţiei de Cultură Râşnov.

Astfel, spune istoricul, prima atestare documentară a Râşnovului medieval apare în anul 1331, sub numele de ,,Rosnou", într-un document emis de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou. În 1388, Râşnovul apare în documente ca Villa Rosarum (Rosendorf) = Satul trandafirilor. În cronicile şi documentele vechi, Râşnovul mai apare sub formele „Rasnow”, „Rossenaw”, „Russenau”, „Rosenau”, „Rajnov”. Rădăcina toponimului pare a fi c