La 20 de luni dupa ce Grecia admis ca a ramas fara bani, dand nastere crizei datoriilor, zona euro inca nu isi poate rezolva problemele, din cauza disputelor despre cine o sa plateasca pentru salvarea statelor cu probleme.
Intalnirile de la miezul noptii au dus la adoptarea a noi masuri, cum ar fi decizia Bancii Centrale Europene de a cumpara titluri de stat emise de Italia si Spania, pentru a preveni colapsul financiar.
Pietele s-au stabilizat putin, insa turbulentele s-au mutat pe pietele din Franta, actiunile bancilor franceze inregistrand pierderi masive, dupa ce au aparut zvonuri ca agentiile de evaluare financiara ar putea reduce si ratingul acestei tari.
Oficialii celor 17 state care trebuie sa rezolve aceasta criza nu reusesc sa ajunga la un acord in privinta distribuirii costurilor astronomice necesare. De exemplu, a fost nevoie de cateva luni pentru a se ajunge la intelegerea de a cere detinatorilor de obligatiuni elene sa accepte randamente mai mici de 100 de centi la euro.
Problema de baza este simpla, sustin analistii citati de AP: unele tari din zona euro pur si simplu au datorii prea mari, iar actorii din piata isi pun intrebari daca acestea vor putea fi platite vreodata. Drept rezultat, ratele de dobanda cerute de creditori ar conduce guvernele rapid la insolventa.
In intregime, economia zonei euro este a doua ca marime, dupa Statele Unite, iar problemele de aici au cauzat scaderi si in alte piete. Cauzele trebuie, insa, cautate la crearea euro, in 1999, neexistand si metode eficiente de a impiedica unele state de a cheltui prea mult. Dintr-o data, statele cu economii mai slabe se puteau imprumuta in aceleasi conditii ca Germania, insa unele, cum ar fi Grecia, nu au stiut cum sa foloseasca acesti bani.
In plus, nici macar statele dezvoltate precum Franta si Germania nu au reusit s
