Un joc de aventură, Geocaching, adună din ce în ce mai mulţi adepţi. La ora actuală, peste cinci milioane de oameni din întreaga lume au devenit geocacheri. La Cluj sunt aproximativ 20 de căutători de comori. Peste 100 de cutii au fost răspândite în puncte cheie ale oraşului.

Aventură, prilej de a ieşi în natură, pasiune pentru mister, dar şi un veritabil mod de a promova anumite zone din judeţ, ţară sau din lume. Geocachingul cuprinde toate acestea şi a strâns, în ultimii ani, peste cinci milioane de adepţi. Pentru a deveni căutător de comori ai nevoie doar de un aparat GPS (Global Positioning System) şi de multă imaginaţie şi spirit de aventură.

VEZI AICI MAI MULTE COMORI

Jocul presupune ascunderea unor cutii („cache"-uri) în spaţiul public, după care pe site-ul oficial, geocaching.com, sunt publicate coordonatele geografice ale ascunzişului, pentru ca cei care le caută să le poată găsi. Cutiile, ermetic închise, sunt de diverse mărimi şi conţin, de regulă, un jurnal în care cei care o găsesc îşi notează numele şi data în care au descoperit-o şi părerea despre ascunzătoare, un creion, precum şi mici suveniruri care pot fi înlocuite.

VEZI AICI IMAGINI DIN TIMPUL CĂUTĂRILOR

Pe site-ul oficial, sunt specificate mai multe detalii legate de fiecare cutie în parte. „Prin introducerea coordonatelor, pe hartă apare marcată cutia. De asemenea, căutătorii găsesc informaţii cu privire la gradul de dificultate, accesibilitate, periculozitate etc", explică Adrian Cosma (50 de ani), un inginer clujean pasionat de trei ani încoace de acest inedit joc. De-a lungul vremii a descoperit nu mai puţin de 73 de cache-uri, în judeţele Cluj şi Maramureş, dar şi în Spania. „Este simplu. Coordonatele te duc cu aproximaţie la ascunzătoare. Pe urmă, te iei după indiciile pe care cel care a ascuns cutia le-a postat pe s