Profesorul Emil Haţieganu a înfiinţat Comunitatea Naţională Română, organismul de reprezentare pentru românii ardeleni, precum şi gazeta „Tribuna Ardealului".

Comemorăm, ca în fiecare an, urmările agresiunilor săvârşite în Ardealul de Nord, după ce fasciştii italieni şi hitleriştii au impus românilor, în august 1940, cedarea unui mare teritoriu din Ardealul de Nord Ungariei. România a pierdut, prin Diktatul de la Viena, o treime din teritoriu şi o treime din populaţie. Ce a fost, din punct de vedere diplomatic şi militar, ştim.

Dar poate mai puţini ştiu ce s-a întâmplat cu românii rămaşi în teritoriul vremelnic ocupat şi, mai ales, ce s-a întâmplat la Cluj în anii aceia. Prof. dr. Emil Haţieganu, fost ministru, a înfiinţat, după cedarea Transilvaniei de Nord, „Tribuna Ardealului", o gazetă românească „pentru românii doritori să ştie ce se petrece în lume şi în ţară". Ea a apărut cu sprijinul celor mai mulţi români care le scriau: „Dumnezeu să vă ajute!"... Apoi au editat Calendarul - „Tribuna Ardealului", pe coperta căruia au pus icoana ţăranului Moş Turda, fost primar în Săpânţa Maramureşului, care ne apare azi ca o figură de dac autentic.

Mesaje de la episcopi

Iar în cuprinsul calendarului, format carte, semnează episcopul ortodox Nicolae Colan, singurul ierarh neunit care a rămas să îi păstorească pe credincioşii din teritoriul ocupat, un text intitulat „Iubiţi-vă frăţeşte, căci din iubire izvorăşte adevărata pacea sufletească". De asemenea, incisiv ne apare astăzi mesajul episcopului dr. Iuliu Hossu, conducătorul eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla, în textul intitulat „Sufletul mai presus de toate!". Iar episcopul auxiliar unit de Oradea Ioan Suciu,în textul intitulat „Sub semnul sâmgelui", afirma: „Vara aceasta am străbătut multe sate, şi de la şes, şi de la munte, din văi şi de pe coline, şi am văzut mult amar şi mult alean, dar c