*

încălzindu-ne la raiul bisericii. pe sub solzi

tăcerea este limpede primind în pustie supărările

bolii. ca nişte vietăţi ce-şi ling rănile. între

palme amărui. umflându-ne în pene ca orătăniile

din îngrăditură. şi cu nările umflate.

*

treceau prin jur nişte păsări, nişte animale.

fiinţe numite de ceilalţi. caligrafiau cu mare

grijă prin nisip şi pe geamurile caselor.

îndreptându-se spre marea lavră, numărând

boabele de porumb din desăgile cailor. în

deşertul cu manuscrise. pe malul sudic al

deltei. numărau grăunţii mătăniilor. călcând

pe morminte proaspăt scrise cu fălcile plugurilor.

*

erau în ţara lânii. într-o dimineaţă rece. cu

păsări brumate, zgribulite printre cocenii

de porumb. îmbrăcaţi în cojoace de pene.

trecând prin staţii de lână. în pământ acoperit

cu zăpadă de lână. iar vântul rupea din genele

de lână ale morţilor. doar bătrânul mai da cărţi

de pomană pentru casa părintească.

*

corabia ca un mic oraş cu sfinţi. în valurile

pustiei din inima pustiei. regele găsindu-se

între morţi. ca noi toţi.

în pustie, părinţi spovedind, aplecaţi cu urechea

la buzele dreptcredincioşilor. măgăruşi cu

hamuri scrise ducând samare. prin nisipul

clipelor, câini vorbitori. copii cu mâini băgate

în cap, cu feţe de crini. printre buturugi de

măslini. prinşi în furtuna fără sfârşit a rugăciunii,

abia ne ţinem pe loc.

*

scriu în mic aşternut de hârtie. şi ne izbăveşte

pe noi de toată nevoia şi necazul. timpul

aşteaptă la poarta bisericii, în arterele cerşetorului.

suit în inima mea, scriu în mormântul de hârtie.

şi haina luminează peste noi. cântând prin

lama cuvântului sfântului autor. @