In vizita la o batrana doamna
Drumul serpuitor de pe Valea Cernei, strajuit de o parte si de alta de vegetatie abundenta si de creste abrupte, te face sa exclami la fiecare curba: ce minunatie! Putinele masini intalnite pe drum merg la viteza de promenada, pentru ca pasagerii sa aiba timp sa se bucure de peisajul neasteptat si salbatic, care nu prea seamana cu nimic din ce suntem obisnuiti in Romania. O blana vegetala uriasa se intinde cat vezi cu ochii si inaltimile au ceva calm, care nu te infioara si nici nu-ti produc vreun vertij.
Cei 63 de km de sosea dintre Baia de Arama si Baile Herculane nu se uita prea usor. E genul de drum pe care o sa-l refaci cu ochii mintii mult timp dupa ce calatoria a luat sfarsit. Dar pana atunci mai e cale lunga si asteptarea iti va fi rasplatita. Odata ce vei zari in dreapta drumului lacul de acumulare Prisaca, nu mai e mult si vei ajunge la Baile Herculane. Valea se deschide si scoate la lumina un loc care-ti taie rasuflarea. Plasat intr-un cadru natural care poate oricand concura cu statiunile din Elvetia sau Austria, Herculane te intampina cu un aer desuet de doamna batrana, care stie prea bine ca a fost curtata candva de cei mai frumosi si eleganti domni ai vremii, dar timpurile s-au schimbat, gloria a trecut si bijuteriile sale nu mai au stralucire, hainele au fost mancate de molii si mucegaiuri, incaperile pavilioanelor baroce in care primea an de an vilegiaturisti din toata lumea au ajuns intr-o ruina greu de acceptat, baile termale, in care turistii veneau sa-si vindece sufletele si corpurile, au devenit doar niste cladiri cu ziduri groase, uitate si napadite de vegetatie. Mai poti zari gloria de altadata doar daca ai rabdare sa te opresti in dreptul fiecarei cladiri, sa incerci sa zaresti o bucatica de lume, prin cate un colt de geam spart, sa dai la o parte, ca pe un vis urat, decrepitudinea si timpul care
