Întărirea francului elveţian a pus cu spatele la zid debitorii care s-au împrumutat în această monedă. Încercările repetate de frânare a aprecierii accelerate a francului au pus şi Banca Elveţiei într-o poziţie delicată, tradusă prin pierderi de 36 de miliarde de dolari. Agonia va continua, în condiţiile în care este evident că reîntoarcerea cotaţiei la un nivel suportabil este departe.

Accelerarea mişcării de întărire a francului elveţian în raport cu euro şi cu monedele regionale din Europa Centrală şi de Est din ultimele săptămâni agravează problemele datornicilor şi ale creditorilor care au semnat contracte de împrumut având la bază această valută. Debitorii se confruntă cu rate duble faţă de nivelurile de acum patru ani, iar băncile au în faţă o perspectivă a creditelor neperformante.

Fenomenul, foarte extins în ţări precum Polonia sau Ungaria, traversează un punct critic şi în România, unde francul elveţian a atins miercuri un maxim în raport cu leul, de 4,0865 lei. În acest context avem şi prima bancă comercială care a capitulat. OTP Bank a propus debitorilor reducerea cu un punct procentual a dobânzii pentru o perioadă de şase luni sau chiar doi ani şi chiar amânarea cu până la doi ani a plăţilor efectuate la principal. Acest lucru, estimează OTP, ar urma să conducă la o reducere a ratelor de 20-30%, însă soluţia tehnică adoptată de bancă este - după unele standarde - foarte apropiată de default.

Problemele datornicilor români şi ale băncilor cu portofolii de credit putrede nu sunt însă singurele pe care le cauzează întărirea francului. Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a fost prinsă pe poziţii pierzătoare, după ce a eşuat în încercarea de prevenire a accelerării aprecierii francului. Potrivit Bloomberg, pierderile cumulate ale băncii centrale din Ţara Cantoanelor se ridicau în iunie la 36 de miliarde USD. Acestea sunt mari, prin comparaţie