Nici trei ani n-au trecut de când balonul imobiliar s-a spart, trăgând aproape toate ţările în vârtej, şi o nouă undă de şoc s-a propagat pe toată planeta, având acelaşi punct de plecare: bursa din New York. Aproape toate pieţele financiare s-au contractat - iar cea de la Bucureşti a fost pur şi simplu luată de val.

Asta s-a întâmplat de-a lungul întregii săptămâni, după ce agenţia de rating Standard & Poor's a acordat un calificativ mai mic economiei Statelor Unite pentru prima oară din 1947 încoace, AA^ în loc de maximul AAA. Şi Franţa a fost cât pe ce să piardă unul din cei trei "A", dar a scăpat de data asta. Chiar şi aşa, băncile franceze au avut de înfruntat presiuni colosale în jocul burselor.

Pentru că nimeni nu ştie ce poate aduce ziua de mâine, lumea nu ştie cum să reacţioneze. "Lumea se va schimba", spune guvernatorul Băncii Naţionale, care admite că nici el nu ştie cum va arăta. Efectele cutremurului financiar abia încep să se facă simţite în viaţa cotidiană, prin scăderea preţurilor la materiile prime (între care şi petrolul), dar cotaţia aurului în schimb atinge zilnic noi niveluri record. Se părea că Europa are deja "anticorpii" formaţi, dovadă că liderii ţărilor occidentale nu şi-au întrerupt concediile, preferând, ca de obicei, să nu se grăbească: abia marţi se vor întâlni să se sfătuiască.

În cazul României, veştile proaste au picat tocmai când guvernatorul Băncii Naţionale ne dădea veşti bune privind reducerea deficitului şi corectarea în scădere a estimării pentru inflaţia din acest an şi din 2012. Asta s-a întâmplat luni. De atunci, românii au aflat că situaţia s-a deteriorat din nou. Angajaţii la stat au avut sentimentul unui deja-vu, când au reauzit măsurile dure de austeritate anunţate de guvern prima dată la începutul lui 2009, după alegeri: nu tichete de masă ori cadou, nu angajări, nu ore suplimentare plăti