In anul 2008, cand Lehman Brothers s-a prabusit, bursele au cazut, finantele si comertul au inghetat, de la Tokyo si pana la Chicago, guvernele si bancile centrale din intreaga lume au intervenit in cea mai neagra zi din an, pentru a salva economia globala.
Da, Marea Recesiune a fost groaznica, cea mai grava recesiune economica de dupa anii 1930, dar acesta ar fi putut fi mult mai grava fara o interventie masiva si concertata a celor mai importanti factori de decizie la nivel mondial.
Iata ca, trei ani mai tarziu, ne confruntam cu o noua perioada de criza financiara. Luni a fost o noua zi neagra: bursele au cazut puternic in Asia, Europa si America. In timp ce pietele americane au parut, marti, ca-si revin, temerile sunt in continuare alimentate de faptul ca SUA ar putea intra in recesiune, atragand tot globul in prapastie. Nici in Europa nu este mai bine, multe tari resimtind "furia" datoriei publice.
Dar, de aceasta data, cine poate stopa declinul?
Nu guvernele. In 2011, guvernele sunt problema. Factorii de decizie pur si simplu nu au capacitatea - financiara sau politica - de a actiona, in asa fel inca sa poata salva economia, chiar si in ultimul moment, asa cum au facut in 2008. Asta are implicatii uriase pentru ceea ce se va intampla cu economia mondiala in lunile urmatoare, comenteaza Time.com.
Pentru a vedea exact situatia dificila in care ne aflam acum, ar trebui sa aruncam o privire la cauzele haosului actual, comparativ cu ce s-a intamplat cu trei ani in urma. In 2008, criza a fost creata de catre sectorul financiar - ca urmare a crizei subprime si a bulei imobiliare. Guvernele au putut pune la cale planuri de stimulare si injectii de lichiditate pentru a salva bancile, pentru deblocarea creditului si stabilizarea pietelor.
Astazi insa, sursele de instabilitate financiara sunt guvernele
