Locul unde se află acum parcul cu Aleea Clasicilor era, în urmă cu două secole, unul dintre cele mai aglomerate din oraş. Amenajată la ordinul ţarului Alexandru I, grădina publică Ștefan cel Mare a mai găzduit, de-a lungul timpului, un cazino, două săli de cinema rusești și o oranjerie.

Într-o perioadă când protecţia mediului înconjurător şi reducerea masivă a emisiilor de dioxid de carbon reprezintă o prioritate pentru administraţiile locale din principalele oraşe ale Uniunii Europene, iar primăriile din marile aglomeraţii urbane se chinuiesc să planteze cordoane forestiere prin junglele de asfalt, Chişinăul este înzestrat încă din cele mai vechi timpuri cu suprafeţe întinse de spaţii verzi şi, de la începutul secolului al XIX-lea, cu vaste geometrii recreative.

Citește și:

POVEȘTI DE CHIȘINĂU Descoperă 10 lucruri pe care nu le știai despre Grădina Publică „Ștefan cel Mare"

POVEȘTI DE CHIȘINĂU Citește 10 lucruri pe care nu le știai despre bulevardul Ștefan cel Mare din Capitală. Vezi GALERIILE FOTO!

POVEȘTI DE CHIȘINĂU Lux și decadență la hotel „Suisse". Vezi GALERIILE FOTO!

Grădina Publică „Ştefan cel Mare", de pildă, este o rămăşiţă de pădure. „Ţarii trebuiau o dată în viaţă să-şi viziteze moşiile. La 1819, ţarul Alexandru I a venit în Chişinău şi a stat aici trei nopţi. L-a vizitat pe mitropolitul Bănulescu-Bodoni, a stat de vorbă cu protipendada boierească de atunci şi le-a spus că, deşi au reuşit să construiască edificii administrative şi culturale importante pentru un oraş, nu au totuşi un parc în care să se poată odihni", ne spune prof. univ. Aurel Marinciuc, un fin cunoscător al istoriei oraşului.

DUPĂ MODELUL FRANŢUZESC

Ca şi aranjare, Grădina Publică „Ştefan cel Mare" a îmbinat urbanistica rusească, abundentă în amenajări clare, rectangulare, cu influenţe occidentale. „Cea mai veche grădină public