De la Fathti Taher la Gigi Neţoiu sau de la Cornel Penescu la Dumitru Bucşaru, finanţatorii cluburilor din prima divizie au reuşit fie să-şi ruineze viaţa, fie să se îmbogăţească. Oricum, mulţi dintre ei au părăsit fenomenul. Sunt unii însă, precum Vasile Turcu, dispuşi să revină, dar nu în orice condiţii.

Fotbalul românesc a avut şi investitori care au câştigat imagine, poate şi bani, dar care au ieşit din fenomen pe uşa din dos. Penescu, spre exemplu, spunea cândva că a ales fotbalul pentru că era cea mai simplă metodă pentru a deveni cunoscut. „Adevărul" vă prezintă cele mai cunoscute cazuri ale patronilor care n-au mai rezistat în vâltoarea Ligii I.

Gigi Neţoiu 52 de ani

A fost patron la Rocar (1999-2000) şi Universitatea Craiova (2000-2002) şi este cunoscut mai ales pentru modul în care a plecat de la ultima. Dacă la Craiova a ajuns cu un întreg contingent de fotbalişti de la Rocar, Neţoiu a plecat să investească la Dinamo, în 2003, într-un mod similar, ducând în „Ştefan cel Mare" o întreagă echipă de la „Ştiinţa", în frunte cu Cosmin Bărcăuan, Ştefan Grigorie, Claudiu Niculescu sau Flavius Stoican. În 2006 a plecat şi de la clubul roş-alb, după o ceartă cu ceilalţi acţionari. A reuşit totuşi să-şi păstreze procente dintr-o eventuală revânzare la cei mai mulţi dintre jucători. În sezonul 2007/2008 a ajutat gruparea piteşteană Dacia Mioveni, însă uşor-uşor a ieşit din lumina reflectoarelor. Acum, el şi-ar dori să se implice la înfiinţarea unei noi echipe a Universităţii Craiova.

Fathi Taher 65 de ani

A încercat preluarea Rapidului în 2008, bazându-se pe relaţia bună pe care a avut-o cu George Copos, cei doi cunoscându-se după Revoluţie. Copos a semnat cu omul de afaceri arab un contract de preluare al clubului, Taher obligându-se să achite 15 milioane de euro pentru pachetul majoritar de acţiuni. Iordanianul a investit aproape 8