În timp ce guvernanţii se mândresc cu ieşirea din recesiune, economia autohtonă se mişcă cu viteza melcului, înregistrând creşteri trimestriale mai mici de 1%. România a reuşit să iasă din recesiune pe fondul industriei şi al exporturilor. Acum, criza din Europa ameninţă direct avansul firav al economiei româneşti.

Datele prezentate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia exporturilor şi a producţiei industriale au mai tăiat din elanul guvernanţilor care se mândresc cu creşteri ale economiei de 0,2%. Exporturile au înregistrat un avans mai lent în primul semestru decât în intervalul ianuarie-mai, de 28,2%, în timp ce creşterea din iunie a producţiei industriale s-a situat sub cea din mai.

Având în vedere că cele două componente sunt „motoarele" economiei, acele sectoare care au reuşit să scoată România din recesiune la finele primului trimestru, evoluţia economiei din cel de-al doilea trimestru pare ameninţată. Guvernanţii se aşteptau la un avans de 0,3%-0,4% în intervalul aprilie-iunie faţă de primul trimestru din acest an. Criza datoriilor din Europa, principalul partener comercial al României, a afectat direct economia pe canalul exporturilor. Cu exporturi mai mici, în lipsă de cerere de pe pieţele externe, şi producţia industrială a avut ritmuri mai mici de creştere.

Astfel, Guvernul a revizuit în uşoară scădere estimarea privind creşterea Produsului Intern Brut în trimestrul al doilea faţă de primul trimestru al anului, la 0,2-0,3%. „Estimarea de creştere economică este revizuită la acest moment în uşoară scădere, la 0,2%-0,3%, fără să existe totuşi datele finale", au declarat surse oficiale, potrivit Mediafax.

Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, consideră că un avans trimestrial al economiei mai mic de 1% nu are niciun efect asupra nivelului de trai şi nu reprezintă o b