Viaţa lui Adrian Păunescu povestită de Andrei Păunescu
25 ianuarie 1987 - "Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal, Te întreabă de ştii pe vreun şef de spital"
Ca şi ieri-dimineaţă, merg cu A.P. la tataie, care e internat la Spitalul Cantacuzino. Stă singur, în salonul 22, de la etajul 1, şi s-a mai colorat la faţă. Când l-am internat, era galben ca un asiat. Doctorul Ionescu Târgovişte ne mărturiseşte că e posibil să fie ceva mult mai grav decât un icter mecanic, aşa cum pare.
26 ianuarie 1987 - Ecografii pentru părinţi şi pentru ţară
Tata vorbeşte cu ministrul Sănătăţii, domnul Victor Ciobanu, şi solicită, pentru tataie, în dimineaţa asta, o ecografie. Ajungem la Spitalul Fundeni cu maşina doctorului Radu Ozun. O tumoare de 14 centimetri e instalată pe capul pancreasului.
Trimitem la Registratura C.C. al PCR o poezie a lui A.P., adresată lui Nicolae Ceauşescu, în care încearcă să-i spună câteva adevăruri despre frigul şi foamea ce chinuie poporul român. Preşedintele împlineşte astăzi 69 de ani. Toate posturile de radio, ambele canale de televiziune, presa centrală şi teritorială cinstesc evenimentul. Între atâtea urări de bine, la Cabinetul 1 al ţării, un poet se încăpăţânează să mai spere că adevărul, fie el supărător, trebuie spus şi trimite un plic aspru.
27 ianuarie 1987 - Cancer
La ora 9, Constantin Păunescu, în vârstă de 70 de ani, este pe masa de operaţie. Profesorul Dan Rădulescu spune că a descoperit, după deschidere, un cancer pe capul pancreasului, inoperabil, care va duce, inevitabil, la deces, poate chiar într-o săptămână.
"Un inginer ca medicii mai bun"
Vindecătorul bioenergetician Valeriu Popa ţine între palme mâna dreaptă a doctorului Radu Ozun şi îl analizează, prin puterea gândului, ca de pe un monitor, pe fiul doctorului, care nu e de faţă. Spune că fiul domnului Ozun (pe ca
