Longevitatea e scrisă în gene, dar e influenţată de ce mâncăm şi de munca fizică. În plus, femeile, cei educaţi şi cei care au un partener mor mai târziu.

În urmă cu câteva secole, speranţa de viaţă a oamenilor era de 30 de ani. Acum a ajuns la 70 de ani, iar în viitor, odată cu creşterea accesului la îngrijiri şi a progreselor medicale, un număr tot mai mare de oameni vor atinge 110, sau chiar 120 de ani, limita longevităţii umane. Longevitatea se moşteneşte, însă poate fi influenţată de stilul de viaţă, sex, grad de inteligenţă şi chiar de statutul marital.

Cafeaua scurtează viaţa

Genele programează buna funcţionare a celulelor şi refac ADN-ul. "Duplicatele succesive ale genelor se îndepărtează din ce în ce mai mult de modelul original. Genele care deţin codul pentru bolile mortale influenţează şi ele longevitatea: trăim mai mult dacă nu suntem predispuşi la cancer sau la boli cardiovasculare", subliniază dr. Ana Capisizu, directorul medical al Spitalului de Geriatrie Sf. Luca, din Bucureşti.

Îmbătrânirea nu se află sub controlul exclusiv al genelor. "Radicalii liberi, fumatul, alcoolul, chiar şi cafeaua în cantităţi mari (favorizează apariţia bolilor cardiovasculare) grăbesc îmbătrânirea", adaugă medicul.

Îmbătrânire "pe bucăţi"

Organele îmbătrânesc cu viteze diferite. Durata de viaţă pentru cele mai fragile este de 75 de ani (cristalinul) şi de 400 de ani, pentru cele mai rezistente (viteza con duc ţiei nervoase).

"Omul dispune de o rezervă fiziologică. Aceste rezerve se diminuează progresiv: slăbesc per for manţele fizice şi mentale, acuitatea vizuală şi auzul. Dacă aţi stat toată viaţa cu ochii în calculator, prima care îmbătrâneşte e vederea, iar dacă aţi lucrat în mediu umed, pri mele afectate sunt articulaţiile", exemplifică medicul.

Femeile, croite să trăiască mai mult decât bărbaţii

În toate cult