Cuisoarele, cu denumirea stiintifica Eugenia caryophyllata, nu sunt altceva decat mugurii uscati ai florii arborelui de cuisoara, care seamana izbitor cu cuiele.

Despre cuisoare, specialistii spun ca sunt cei mai puternici antioxidanti naturali si ca ar putea inlocui cu success antioxidantii sintetici care se folosesc pentru ca alimentele procesate sa reziste mai mult.

Arborele de cuisoare este originar din Insulele Moluce, Indonezia, si se pare ca, in Europa, a ajuns adus de catre arabi. In trecut, medicii recomandau cuisoarele impotriva oboselii si a pierderilor de memorie.

De asemenea, erau considerate un afrodisiac puternic, dar si spaima moliilor din dulapurile cu haine. Cuisoarele au un gust iute-amarui, fierbinte si persistent. In bucatarie, se folosesc la prepararea prajiturilor cu fructe, la aromarea vinului fiert si ceaiului.

Cuisoarele sunt o sursa, deloc de neglijat, de mangan, fibre alimentare, vitamina C, acizi grasi omega 3, calciu si magneziu. Consumate cu regularitate, intarsc sistemul imunitar, ajuta digestia si sunt eficiente impotriva viermilor intestinali.

Datorita eugenolului din compozitie, o substanta care combate infectiile, inflamatiile si previne formarea cheagurilor de sange, cuisoarele se folosesc pentru calmarea durerilor de dinti fiind considerate un anestezic natural dar si impotriva mirosului urat al gurii provocat de dantura stricata ori infectiile din gat.

Cuisoarele se folosesc impotriva vomei, diareei, indigestiei si balonarii, combat infectiile, imbunatatesc circulatia periferica, avand proprietati proprietati antivirale, antiseptice, antibiotice, tonice si carminative. Cu uleiul de cuisoare se pot face inhalatii impotriva racelii si calmarea tusei. Se pun cateva picaturi de ulei in apa fiarta si se sta cu capul acoperit cu un prosop deasupra vasului.

@