Edilii din judeţ trebuie să găsească cetăţeni rromi care să-i numere pe cei din comunităţile lor la recensământul din toamnă. Legea nu prevede acest lucru, însă prefectul le-a cerut edililor să ia astfel de măsuri în speranţa că rromii îşi vor declara adevărata etnie şi nu se vor mai pretinde români, ca în 2002.

Prefectul de Botoşani le-a recomandat primarilor din localităţile unde sunt comunităţi importante de rromi să se asigure că membrii etniei să fie număraţi de unul de-al lor, deşi în hotărârea Guvernului privind organizarea recensământului nu scrie că trebuie cooptaţi rromi în această acţiune. Solicitarea lui Cristian Roman vine după ce la precedentul recensământ, cel din 2002, la Botoşani mii de persoane despre care se ştia foarte clar că aparţin etniei s-au declarat români.

În acte se dau români

Comune recunoscute ca fiind populate cu sute de rromi, precum Corni, Cristineşti sau Hudeşti, au ajuns astfel ca oficial să aibă foarte puţini membri ai etniei. Cel mai elocvent exemplu este satul Balta Arsă din comuna Corni, unde poţi număra cetăţenii români pe degete, dar care în acte nu are niciun rrom.

„Eram viceprimar atunci. În actele de Stare Civilă, în certificatele de naştere, nu apare niciunul ca rrom şi nici nu s-a declarat unul la recensământ“, a menţionat Dorel Dorneanu, primarul din Corni. În acest fel, la recensământ a reieşit că în Botoşani trăiesc numai 3.390 de rromi, deşi în realitate aceştia sunt de peste patru ori mai mulţi.

Liderii judeţeni ai Partidei Romilor „Pro Europa“ susţin că etnia are de fapt în jur 15.000 de membri la Botoşani, din care aproximativ jumătate sunt adulţi. Găsirea în fiecare comună a unui rrom care să poată face treaba unui recenzor nu este o chestiune tocmai facilă. Pe lângă faptul că puţini sunt cei care îşi recunosc apartenenţa etnică, ei trebuie să îndeplinească o sumedenie de alte c