Mirosul de costiţă şi ciolan risipit de ceaunul cu sarmale i-a convins pe vizitatorii târgului de Sfânta Maria din apropierea Stadionului Naţional să se rupă din coada de la mici. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Bucureştenii care au rămas în oraş în weekendul prelungit până astăzi de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului s-au binecuvântat cu mâncare tradiţională, păcătuind doar cu bere. În parcul Naţional, din apropierea nouconstruitului stadion, maramureşenii au venit cu bucatele lor gustoase şi saţioase şi nu au dat greş la târgul "Bunătăţi şi bucurii pentru Mării". În timp ce cărţile aşteptau la soare şi rar se întâlneau cu cumpărătorii, cozile la sărmăluţe şi plăcinte au făcut mici baraje pe aleea din parc.

După golirea ceaunelor, coada se muta la mici şi frigărui, dar la taraba de hrană spirituală tot bătea vântul. Iuliana Coteţ, o gospodină rumenă la vreo 50 de ani, a venit tocmai din Şomcuţa - cam pe unde harta intră sub stinghie - ca să le gătească bucureştenilor.

A făcut aluatul pentru plăcinte creţe, cum le spune ea, l-a frământat bine, l-a întins cu făcăleţul şi a început să prăjească bunătăţile, ca pe clătite. "În aluat nu am decât făină, apă, sare şi drojdie. Şi umplu creţele cu brânză de vaci şi oi, combinate. În brânză e şi mărar şi niţică ceapă", spune gospodina. Când e post, umplutura de brânză poate fi înlocuită de varză ori cartofi. Pentru cei care au început deja să poftească, maramureşeanca are un sfat: "Aluatul trebuie să fie un pic mai moale decât la pâine".

În 15 minute, s-a văzut fundul ceaunului

Pâinea de casă era pe ştergare, iar fetele în vesele costume populare maramureşene o tăiau în triunghiuri şi le-o serveau clienţilor cu sarmale. Asta pentru cei care strâmbau din nas la mămăligă. E drept, mămăliga era făcută cu mălai grişat, ambalat, un produs un pic străin de peisajul desenat în jurul ceaunului. Tarabele maramureş