In cartea sa "Istoria religiunilor lumii", aparuta in 1946, mitropolitul Irineu Mihalcescu, referindu-se la vechimea sarbatorii Santamaria la romani, facea o legatura intre vechimea sarbatorii si vechimea datinilor legate de ea, atat de vechi, incat poate unele isi au originile in timpuri precrestine, mostenite de departe, de pe la daci.
Fetele isi pun busuioc sub perna. Vezi de ce
Chiar daca ar fi asa, tot ar fi greu sa descoperim noi acum fiecare datina de cand si de unde se trage, dar merita sa le cunoastem.
Pentru fetele de maritat, Santamaria este ziua cand isi pot grabi norocul, daca aseaza flori de busuioc la icoana si chiar isi pot visa viitorul, daca le tin noaptea sub perna.
Fetele, care in mare taina "vorbesc" cu un baiat, isi pun buisuioc in san, ca el sa le caute, sa le poarte in gand, sa vina si sa le "ceara".
Pentru ca visul lor sa se implineasca, dar si pentru norocul intregii familii, fetele au grija sa aprinda candela din zori si s-o tina tot timpul aprinsa.
Daca se stinge candela acasa, in timp ce preotul n-a terminat sjujba la biseria, este semn rau, pentru toata familia, iar pentru fata maritisul ramane problematic.
Babele cauta leacuri in padure
De Santamaria, babele cauta in padure frunze de leac, dar mai ales navalnicul, o planta tamaduitoare, cam rara, care creste bine ascunsa in locuri umbroase. Superstitia spune ca niciodata plantele de leac nu-si fac asa de bine treaba, ca atunci cand sunt culese in asemnea sarbatoare.
Daca este adevarat ca babele pastreaza traditia chiar de pe vremea dacilor, inseamna ca dacii erau tare priceputi, de vreme ce si astazi specialisitii in medicina naturista folosesc navalnicul ca mijloc eficient pentru prevenirea si tratarea cancerului.
Cei care folosesc flori de leac, prescrise de babe in fi