Astăzi, de Ziua Marinei, miile de turişti care iau cu asalt faleza din Constanţa vor face fotografii şi vor trece pe lângă una dintre cele mai valoroase clădiri ale oraşului de la malul mării: Cazinoul.
Este ziua ei, a „Doamnei bătrâne a Constanţei“, aşa cum o numea Radu Mazăre, şi a devenit din ce în ce mai bătută de soartă, de istorie, de controverse politice, de victorii în faţa unor adversari declaraţi din partide de la putere.
15 august 1910. Faleza din Constanţa se umple de lume bună, ofiţeri, doamne cochete, miniştri.Principele Ferdinand inaugurează cu fast Cazinoul, demers al primarul Cristea Georgescu şi al prefectul Scarlat Varnav, care şi-au dorit la Constanţa un Cazino modern, asemenea celor de pe riviera franceză. Arhitectului Daniel Renard i-a revenit misiunea să ridice ridice clădirea în stil Art Nouveau, lucrările costatând 1.300.000 de lei. Click pe poze pentru a vedea mai multe imagini cu edificiul-simbol al Constanţei
La 15 martie 1911, Consiliul Comunal a autorizat jocurile de noroc şi tot aici s-au dat multe spectacole, cu artişti din Bucureşti, la ale căror serate venea lume bună din toată ţara. Primul concesionar a fost Alphonse Haitz, proprietarul restaurantului Cafe de Paris, din Bucureşti. În timpul Primului Război Mondial, Cazinoul a fost bombardat şi deteriorat. În 1928, edificiul a fost reparat, iar în 1934 au fost făcute şi alte lucrări de modernizare.
Uşile închise
August 2011. Uşile Cazinoului sunt închise. Geamurile sunt sparte, arhitectura se deteriorează pe zi ce trece, iar în locul pe unde odinioară se făcea aprovizionarea Cazinoului acum se strânge gunoi. Doar vederile mai păstrează imaginea grandorii de altădată a Cazinoului, clădire înscrisă în patrimoniul naţional categoria A – cea mai importantă. Astăzi, soarta Cazinoului este dezbătută pe toate muchiile şi lăsată pradă orgoliilor politice,
