Ceaţă în fotbal. Continentele izolate. Eto’o ezită să facă pasul spre milioanele caucaziene
După ce şi-a zdrobit Ferrari-ul Enzo de un copac, pe marginea unei şosele din Nisa, în decembrie 2006, după ce a ieşit din comă, cu arsuri severe, Suleiman Kerimov a decis să se implice în proiecte de caritate. Miliardarul de la Gazprom (locul 118 în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume) a donat un milion de euro Fundaţiei Pinocchio, dedicată copiilor care au suferit arsuri. Apoi a cheltuit aproximativ 60 de milioane de euro pe cauze umanitare, printre care şi construirea unui centru pentru copiii supradotaţi. În 2010, şi-a făcut milă de clubul de fotbal Anzhi Mahacikala şi l-a scos din anonimat. L-a cumpărat şi a început să colecţioneze jucători. Întîi,Roberto Carlos, deja un obişnuit al mercenariatului. Apoi, Jirkov, de la Chelsea. Acum, se duc negocieri pentru Eto’o. Care amînă răspunsul, spunînd că are oferte-fantomă: “Poate apărea o surpriză din Anglia!”.
Nu vom afla prea curînd metodele prin care a ajuns miliardar un economist de 45 de ani din Daghestan, republică din coasta Ceceniei. Istoria oficială spune că, după ‘90, Kerimov a cumpărat companii peste companii şi a strîns în jur de 7,8 miliarde de euro. După accidentul de pe Promenade des Anglais, a hotărît că banii nu valorează mare lucru şi trebuie cheltuiţi.
Istoria oficială consemnează că Sammy din Nkon a fost văzut jucînd de scouterii lui Real Madrid şi aşa a ajuns Eto’o pe Bernabeu, la 14 ani. Ce a visat, ce a mîncat, ce a dormit pînă atunci nu apare în documente. Probabil n-a prevăzut că va primi oferte-capcană de la un economist amator de wrestling, de la încheietura continentelor.
Dacă semnează cu Anji, Inter încasează 50 de milioane de euro, iar el devine unul dintre ceil mai bine plătiţi fotbalişti din lume: contract pe patru sezoane, 20 de milioane de euro pe an. Ezită.
