Majoritatea bucureştenilor au profitat de cele trei zile libere de Sfânta Maria şi nu s-au dus la mare au ales un traseu la îndemână şi care oferă o privelişte de o frumuseţe de nedescris.
Traseul reprezintă o provocare pentru şoferi, drumul având numeroase serpentine, iar viteza maximă nu depăşeşte 40 de kilometri pe oră. Cu toate acestea, priveliştea oferită de natură este una de neuitat. Cea mai recomandată cale pentru a ajunge din Bucureşti pe Transfăgărăşan este pe Autostrada Bucureşti-Piteşti, apoi dreapta spre Curtea de Argeş, iar din comuna Arefu începe DN 7C. La Curtea de Argeş te poţi opri pentru a admira Mănăstirea Argeşului, celebră datorită arhitecturii deosebite şi a legendei meşterului Manole.
Construit între anii 1970-1974 Transfăgăraşanul are o lungime de 151 de kilometri, începe din comuna Arefu, judeţul Argeş, şi se termină, după ce a tăiat munţii prin trecătoarea Bâlea, în comuna Cârţişoara, judeţul Sibiu. Aici te aşteaptă Muzeul Badea Cârţan.
La cota 2000, Transfăgăşanul „rupe“ muntele Paltinu, prin tunelul Bâlea. Cu o lungime de 887 de metri, acesta este cel mai lung tunel rutier din România, la cea mai mare altitudine: 2042 de metri.
Turist în România
Transfăgăranul nu este presărat doar cu peisaje uimitoare, pentru care vin străini din aproape toate colţurile lumii, ci şi cu turişti români aşezaţi ca taberele de nomazi pe marginea şoselei. Toate parcările de malul lacului Vidraru sunt pline cu români care se uită la toate maşinile care trec pe lângă ei molfăind grotesc o bucată de salam cu roşii din portbagaj. Chiar dacă nu sunt acolo, urmele lor se păstrează: munţi de gunoaie, peturi şi tradiţionala vatră de grătar rămân drept dovadă că au trecut pe acolo. În zilele de weekend traficul este îngreunat, nu numai de condiţiile dificile de drum, dar şi de obiceiul de a opri maşina chiar şi în mijlocul şoselei pe
