Acum zeci de ani, bucătarul, frizerul, croitorul şi tâmplarul erau oameni de bază în societate. Cu timpul, ei au fost priviţi cu superioritate de angajaţii de birou. Meseriile de bază ale românilor au început să fie din nou preţuite în ultima vreme. Multe dintre ele şi-au schimbat denumirea pentru a atrage cât mai mulţi specialişti.
Nu îşi mai spun bucătar şi nici coafeză. Odată cu schimbarea denumirii lor în chef executive şi stilist, meseriile au câştigat în greutate. Piaţa este din ce în ce mai deschisă în a plăti bine oameni cu joburi de bază, dar care au devenit profesionişti. Specialiştii în resurse umane cred că cele mai multe dintre meseriile românilor au avut nevoie în ultimii ani de o schimbare fundamentală de imagine, iar acest lucru a crescut şi încrederea angajaţilor în ceea ce fac. Valorizarea unor meserii într-o perioadă sau alta ţine însă cel mai mult cont de cererea şi oferta din piaţă.
Cezar Munteanu (38 de ani), cunoscut ca „bucătarul diplomaţilor", recunoaşte că este mândru de meseria sa, pe care o face de mai bine de 22 de ani. Îşi spune chef executive, coordonând în prezent mai multe restaurante şi având la activ mai multe show-uri TV de gătit. Ceea ce îl bucură însă cel mai mult este schimbarea de mentalitate în privinţa bucătarilor, atât din partea celor implicaţi în industrie, cât şi din partea clienţilor.
Academii de gătit
„Meseria a început să fie din ce în ce mai căutată, la nivel internaţional, dar şi în România. Profesioniştii au început să se întoarcă în ţară, iar restaurantele caută oameni din ce în ce mai buni", spune Cezar Munteanu. Şcolile profesionale şi cele de calificare au fost înlocuite de academii de bucătărie, iar un bucătar bun are nevoie de studii superioare pentru a face faţă concurenţei. Unii chiar de management. „Este foarte important să fii deschis, să înţelegi industria, să studiezi. Un bucătar
