Valuri de vânzări au măturat bursele lumii în ultimele două-trei săptămâni, pe măsură ce teama investitorilor privind situaţia economică din Europa şi SUA creștea şi căpăta accente de panică, la fel ca în 2008, sub spectrul unei recesiuni în W

Pieţele de acţiuni au început să scadă în mod concertat cam din 26 iulie, atât pe fondul prelungirii nejustificate a discuţiilor între republicani şi democraţi cu privire la majorarea plafonului de îndatorare a SUA, cât şi din cauza temerilor că Italia sau Spania ar putea avea nevoie de ajutor financiar din partea Uniunii Europene.

Pe de-o parte, politicienii americani au ajuns la un compromis „jenant“ pe ultima sută de metri, în opinia pieţelor, întrucât, deşi plafonul datoriei SUA a fost majorat cu 1.000 miliarde de dolari, până la 15.000 miliarde dolari, acesta a venit cu o tăiere de cheltuieli de 2.000 miliarde dolari în următorii zece ani. Pe de altă parte, pieţele au taxat ca neconvingător planul Italiei privind ajustarea cheltuielilor bugetare, ceea ce a crescut îngrijorările că Italia şi, probabil, şi Spania ar putea avea nevoie de sprijinul UE.

Tensiunile pe pieţe au culminat luni (8 august), după ce vineri noaptea (5 august) agenţia Standard & Poor’s a redus ratingul SUA cu o treaptă, de la AAA la AA+, la aceasta adăugându-se datele slabe venite dinspre industria manufacturieră şi piaţa muncii. Luni, bursele din Germania, Franţa şi SUA au suferit pierderi de peste 5%, cele mai mari de la criza din 2008, în vreme ce Bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 8,4%.

Pieţele au revenit pe creştere marţi, dar miercuri au ajuns să piardă chiar mai mult decât recuperaseră cu o zi înainte. Potrivit Bloomberg, doar luni bursele din întreaga lume au pierdut 2,5 trilioane de dolari din capitalizarea lor cumulată, astfel că pierderile din 26 iulie până în acel moment se extinseseră la 7,8 trilioane dolari.