Rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT în dosarul în care cinci funcţionari ai DGFP Alba şi nouă de la firma Pomponio SA sunt judecaţi pentru infracţiuni economice cuprinde şi o descriere a modalităţilor prin care angajaţii statului acoperau fraudele unor agenţi economici.

„Prin consultanţa asigurată de inculpaţi, anumiţi contribuabili, în speţă SC Pomponio SA, îşi permiteau să întocmească în mod formal dar ilegal, tot felul de documente aparent justificative al activităţilor lor ilegale, care erau luate în considrare de către inculpaţi, fără a le verifica. Mai mult nu existau alte organe de specialitate care să constate aceste fraude şi infracţiuni“, se afirmă în rechizitoriu. Procurorii exemplifică documentele cu situaţii de lucrări cu valoare zero, contracte de vânzare-cumpărare şi reevaluări, documente de producţie, gestiune şi vânzare a balastului şi betonului.

„Un mod de viaţă şi un mod de a gândi“.

Funcţionarii acuzaţi sunt fostul director adjunct Ioan Dobra, fostul şef de serviciu Dorin Conţan şi inspectorii fiscali Ioan Dănuţ Ispas, Ioan Mihail Sîrbu şi Ioan Lazăr. Pentru aceştia, „metoda infracţională“ de protejare a unor firme devenise, potrivit procurorului DIICOT, „un mod de viaţă şi un mod de a gândi“.

Inspectorii fiscali oneşti erau descurajaţi şi defavorizaţi în cadrul relaţiilor de serviciu, printre aceştia existând tendinţa de a se feri să efectueze controale la firmele portejate de inculpaţi. Pe lângă Pomponio, lista mai cuprinde firmele Molent SRL Sebeş, SC Fotbal Club Unirea 2006 SA Alba Iulia, Betacom SRL Cugir, EuropeExpres SRL Alba Iulia.

„După începerea cercetărilor în mod neconspirat, mai multe persoane din judeţ sau alţi cetăţeni români ori străini au formulat sesizări din proprie iniţiativă cu privire la fapte similare comise de Ioan Dobra şi Dorin Conţan. Inculpaţii primeau lunar, pentru protecţie