Datoria externă pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi la sfârşitul lui 2008, a început să crească din nou, depăşind 21 mld. euro în luna iunie, cel mai ridicat nivel înregistrat din toamna anului 2008.
Această datorie reprezintă împrumuturile luate din străinătate de stat, bănci şi companiile private care trebuie returnate în următoarele 12 luni. Datoria pe termen scurt reprezintă circa 62% din rezerva valutară a BNR.
Dacă în 2008 datoria externă pe termen scurt creştea în principal ca urmare a liniilor de finanţare atrase de sectorul bancar, din 2009 îndatorarea externă s-a mutat de pe traiectoria sectorului privat, la nivelul sectorului guvernamental. Astfel, cea mai mare ameninţare rămâne viteza de creştere a datoriei publice, atât interne, cât şi externe.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, consideră că autorităţile ar trebui să fie preocupate de creşterea datoriei externe pe termen scurt, însă susţine că "nu ar trebui să se facă o tragedie din asta".
"În mod cert suntem vulnerabili, deşi nu la fel ca în 2008. Important este să nu ne abatem de la politicile începute."
Datoria externă pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi la sfârşitul lui 2008, a început să crească din nou, depăşind 21 mld. euro în luna iunie, cel mai ridicat nivel înregistrat din toamna anului 2008.
Această datorie reprezintă împrumuturile luate din străinătate de stat, bănci şi companiile private care trebuie returnate în următoarele 12 luni. Datoria pe termen scurt reprezintă circa 62% din rezerva valutară a BNR.
Dacă în 2008 datoria externă pe termen scurt creştea în principal ca urmare a liniilor de finanţare atrase de sectorul bancar, din 2009 îndatorarea externă s-a mutat de pe traiectoria sectorului privat, la nivelul sectorului guvernamental. Astfel, cea
