Premierul Emil Boc şi delegaţia oficială a României s-au întors din China doar cu promisiunile unor posibile colaborări, însă fără să fi încheiat niciun contract concret. Spre deosebire de rezultatul excursiei lui Boc, vizita altor lideri europeni la Beijing s-a terminat cu semnarea unor contracte de zeci de miliarde de euro.
Premierul Emil Boc, însoţit de trei miniştri şi de o suită de oficiali guvernamentali şi oameni de afaceri, a avut un program foarte încărcat în timpul vizitei sale în China, care a durat şapte zile. S-a întâlnit cu şeful statului chinez, cu omologul său de la Beijing, cu autorităţi şi cu reprezentanţii unor importante companii locale, însă fără a semna niciun contract concret.
Pe parcursul vizitei, oficialii români au anunţat proiectele care au atras atenţia chinezilor, proiecte care depăşesc 14 miliarde de euro, potrivit calculelor „Adevărul". Însă interesul companiilor chineze pentru aceste proiecte era deja cunoscut. La începutul acestui an, „Adevărul" a scris că realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă - cel mai mare proiect din istoria României, estimat la peste patru miliarde de euro - a atras interesul unei companii chineze exact în perioada când trei dintre investitorii europeni din acest proiect îşi anunţau retragerea. Citiţi aici.
Se cunoştea, de asemenea, şi interesul chinezilor pentru hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti (1,3 miliarde de euro) şi de intenţia lor de a realiza o nouă termocentrală la Doiceşti (700 de milioane de euro), de a moderniza minele de cărbune şi de cumpăra acţiuni la Transelectrica.
În infrastructura de transport, autorităţile române au mai anunţat şi în trecut că investitorii chinezi vor să obţină contracte pentru autostrada Sibiu-Piteşti (3,2 miliarde de euro), trosonul de metrou Bragadiru-Voluntari (două miliarde de euro), centura de nord a Capitalei (un mi
