Să numeri locurile de muncă doar prin contractele nou semnate şi nu prin diferenţa de sold este ca şi cum o persoană şi-ar măsura economiile numai prin banii câştigaţi, nu şi prin cei cheltuiţi.
Cele aproape 600.000 de noi contracte de muncă aduse în două luni de schimbările noului Cod al muncii au stârnit curiozitate, scepticism şi neînţelegeri în rândul angajatorilor, pentru că nicio companie mare nu a anunţat în ultima perioadă că face angajări masive, la fel cum nici economia nu şi-a revenit în aşa fel încât IMM-urile din toată ţara să dea drumul la angajări. ZF mai explică încă o dată modul în care se calculează numărul de salariaţi şi de ce numărul de contracte de muncă nou-încheiate nu reflectă numărul de joburi create efectiv în economie.
Numărul de salariaţi din economie a crescut cu 54.300 de persoane de la începutul lunii mai (când a intrat în vigoare noul Cod al muncii) până la sfârşitul lunii iunie, arată cea mai recentă publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS). În aceeaşi perioadă reprezentanţii Inspecţiei Muncii au raportat un număr de 587.609 de contracte de muncă nou- încheiate. Practic, fiecărui salariat nou înregistrat la Statistică i-ar corespunde 10 contracte de muncă, lucru greu de crezut.
Problema este că Inspecţia Muncii a raportat numai numărul de contracte de muncă nou-încheiate, nu şi pe cele care se desfiinţează, natural, în cursul unei perioade. ZF a solicitat în mai multe rânduri aceste informaţii, dar nu a primit încă un răspuns. Singurele date recente privind numărul de contracte de muncă desfiinţate sunt cele 128.800 de contracte de muncă din cele aproape peste 730.000 de contracte nou-încheiate în perioada 1 mai - 25 iulie, prezentate de ministrul muncii Sebastian Lăzăroiu.
Practic, dacă se face o medie lunară, rezultă că din mai încoace în fiecare lună s-au încheiat
