Consecvent deciziei de a gestiona cu mână forte criza revoltelor violente, premierul David Cameron a cerut TOLERANŢĂ ZERO împotriva gang-urilor, vinovate de exploziile sociale soldate cu moartea a cinci persoane şi pagube mai mari de 170 milioane de euro. Dar ce se ascunde în spatele acestei formule? Va reuşi Guvernul Cameron să îndeplinească o misiune imposibilă?

În primul rând, tăierile bugetare sunt arătate cu degetul atât de laburişti, cât şi de conservatori. Laburiştii văd o relaţie de cauzalitate între reducerea cu 27% a bugetelor colectivităţilor locale şi revolta tinerilor, precizând că rata ridicată a şomajului şi diminuarea ajutoarelor sociale pot explica nemulţumirile, dar nu violenţa şi distrugerile. Pentru conservatori însă, tăierile bugetare înseamnă reducerea efectivelor poliţiei şi scăderea eficienţei ei.

David Cameron răspunde tuturor că, în ciuda revoltelor, programul de austeritate va continua, fiind absolut necesar pentru ca Regatul Unit să nu ajungă în situaţia Greciei sau Portugaliei. În sprijinul său vine declaraţia din 13 august a preşedintelui Băncii mondiale, Robert Zoellick. Acesta avertizează că economia mondială a intrat intr-o „fază periculoasă", întrucât este ameninţată nu numai zona euro, ci însăşi existenţa monedei unice europene. În plus, nu se poate şti cât timp Franţa şi Germania vor mai putea susţine statele în dificultate, fără a-şi periclita propriile economii.

În al doilea rând, relaţia premierului cu poliţia înregistrează fricţiuni de origini diverse. Tăierile bugetare afectează şi poliţia, iar David Cameron a afirmat clar că nu renunţă la ele orice ar fi, deci 9.000 de persoane sunt ameninţate de şomaj şi 20% din fonduri urmează a fi tăiate. Pe de altă parte, Scotland Yard-ul nu a primit fără să crâc-nească aducerea din S.U.A. a unui consilier, expert în combaterea gang-urilor şi a revoltelor violente, în