Momentul care a grăbit desprinderea totală de URSS a Republicii Moldova este puciul de la Moscova din 19-21 august 1991. Panicate de consecinţele pe care le-ar avea lovitura de stat de la Moscova, lideri importanţi de la Chişinău au hotărât să viziteze de urgenţă Bucureştiul pentru a discuta posibilitatea găzduirii de România a unui guvern moldovean în exil. Adrian Năstase, ministrul de Externe al României din perioada puciului de la Moscova, confirmă pentru revista „Historia” toate aceste tratative.
Cum au reacţionat autorităţile de la Chişinău faţă de evenimentele din Moscova din zilele de 19-21 august 1991? Anunţul despre înlăturarea lui Gorbaciov şi instaurarea unui guvern al Comitetului de Stat pentru Starea Excepţională, condus de Ghenadi Ianaev, a avut un impact imediat în Republica Moldova (noua denumire a RSSM, adoptată în 23 mai 1991). Deja pe 19 august, la ora 15.00, vicepreşedintele legislativului, Ion Hadârcă, a citit la televiziunea naţională o declaraţie a Prezidiumului Parlamentului moldovean, prin care se condamna ferm lovitura de stat de la Moscova.
De teama unei intervenţii în forţă a armatei şi a trupelor speciale (trupe de desant se aflau dislocate permanent la Chişinău, pe strada Pamfilov, astăzi Vasile Lupu), clasa politică şi societatea civilă s-au mobilizat şi au pus controlul asupra principalelor instituţii ale statului, radio, televiziune, poştă, palatul telefoanelor etc. Ceilalţi lideri importanţi de la Chişinău, Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova, şi Alexandru Moşanu, preşedinte al Parlamentului, erau la odihnă peste hotare şi au revenit în seara de 19 august. Tot în aceeaşi seară s-a decis efectuarea unei vizite discrete la Bucureşti, din delegaţia moldoveană făcând parte Snegur, Moşanu, Hadârcă şi Nicolae Ţâu, ministrul de externe.
În dimineaţa următoare, 20 august, aceştia s-au întâlnit consecuti
