Cum nici UDMR nu ar vrea într-adevăr să iasă de la guvernare şi nici PDL nu doreşte să se „lege la cap" acum cu Ministerul Sănătăţii, cele două formaţiuni au găsit formula de compromis: Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate va fi doar în coordonarea MS.

Trecerea CNAS în coordonarea Ministerului Sănătăţii, şi nu în subordinea sa, aşa cum UDMR ceruse iniţial, nu va schimba semnificativ lucrurile în sistemul sanitar. Mai exact, şeful Casei va fi în continuare numit de premier şi va avea puterea de a decide cum împarte banii, fiind doar nevoit să respecte politicile publice de sănătate ale MS. Practic, Ministerul Sănătăţii rămâne instituţia care stabileşte politicile de sănătate, iar CNAS cea care împarte banii asiguraţilor către medicii de familie, spitale, policlinici, la--bo-ratoare. Primei instituţii îi revin anual 1,5 miliarde de euro, celei de-a doua, de trei ori mai mult. Tot CNAS administrează şi programele naţionale de sănătate (diabet, cancer, tuberculoză), unde se învârt sume de zeci de milioane de euro. Potrivit premierului Emil Boc, CNAS rămâne „principalul ordonator de credite", deşi reforma iniţiată de Cseke Attila prevedea subordonarea CNAS Ministerului Sănătăţii, ceea ce ar fi însemnat că „ministerul dictează, CNAS aplică". „Ca să poţi să faci reformă, e nevoie să ai controlul într-un domeniu", consideră şi Mircea Cinteză, fost ministru al Sănătăţii.

Ce a cerut UDMR şi ce a primit

Prima şi cea mai importantă doleanţă a UDMR a vizat subordonarea CNAS Ministerului Sănătăţii. Deci, nu coordonare, ci subordonare, după cum declara chiar liderul Uniunii, Kelemen Hunor: „Ori Casa intră în subordinea Ministerului Sănătăţii, ministrul fiind ordonatorul principal de credite - şi mi se pare absolut firesc să fie aşa -, ori trebuie găsită o altă soluţie". Cererea se bazează pe faptul că cea mai mare parte a bugetului acordat domeniului e