Un text semnat de Mihaela Michailov despre evenimentele anti-cheltuieli aberante cu vizita papei si altele, mai romanesti.

Imaginaţi-vă că Isus ar fi costat. Că ’’vizitele’’ lui ar fi avut nevoie de o susţinere financiară consistentă, de apostoli-bodyguarzi şi de multe garduri ca nu cumva cineva să-i arunce cu o piatră-n cap. Şi-aşa, făcînd minuni pe gratis, a fost răstignit, dar dacă minunile ar mai fi avut şi-un preţ?

La Madrid, protestele vehemente împotriva descinderii Papei Benedict al XVI-lea, au adunat, pe 17 august, mii de revoltaţi sub sloganul ’’Nimic pentru papă din taxele mele’’. Protestatari cu vîrste cuprinse între 17 şi 70 de ani au contestat vehement o vizită care costă 60 de milioane de euro (fără serviciile de securitate), în contextul în care Spania se confruntă cu tăieri bugetare masive şi cu o rată a şomajului de peste 20%. Contabilizată, această vizită reiterează sfidarea economică obscenă pe care investiţiile în biserică par să nu o conştientizeze.

Rosa Vasquez în vîrstă de 55 de ani are scris pe o pancardă: ’’Religia este opium-ul oamenilor, nu vă drogaţi cu taxele noastre’’, iar pe bannerele contestatarilor se poate citi: ’’Papa călătoreşte, Papa plăteşte’’.

A doua treaptă a protestului, şi anume implicarea preoţilor din zonele sărace în acţiunea de solidarizare cu cei care se opun sumei odioase alocate vizitei Papei Benedict, reprezintă o poziţie de normalizare a raportului ’’angajator-angajat supus’’ şi de subminare din interior a unui sistem care a ajuns să-şi reprezinte exclusiv propriile interese şi afaceri, fără să-şi mai asume misiunea de reprezentare a unei societăţi vulnerabilizate. Costul vizitei pune în discuţie degradarea fundamentală a rolului biserii şi transformarea ei într-o reţea de consum, de bunuri şi servicii care costă din ce în ce mai mult.

Venirea Papei este un gest instrumentalizat politic