În doi ani de recesiune, multe publicații și-au încetat apariția sau au fost părăsite de acționarii care le ofereau siguranță financiară. Doar o mică parte din cele câteva zeci de titluri și-au conservat ori și-au crescut tirajul.

În ianuarie 2009, cotidianul ieșean „Jurnalul de Est“ s-a închis. Patronul Constantin Sorănescu și-a explicat decizia franc: nu mai avea bani de investit într-o companie pe pierdere. În aprilie, aceeași soartă a avut-o și „Agenda zilei“ din Timișoara. Două luni mai târziu, PubliMedia, parte a grupului Media Pro, a anunțat că patru publicații locale („Ieșeanul“, „Hunedoreanul“, „Bihoreanul“ și „Clujeanul“) vor apărea exclusiv online. Asta după ce, de la sfârșitul lui 2008, alte două săptămânale regionale („Bănățeanul“ și „Sibianul“) avuseseră același sfârșit.

Dacă nu au tras direct obloanele, unii dintre investitori au dat bir cu fugiții. În iulie 2009, elvețienii de la European Media Investment AG (EMI) și-au anunțat retragerea din acționariatul cotidianelor „Monitorul“ de Cluj, de Sibiu, de Mediaș și de Alba. Două luni mai târziu, ei au închis „Ziarul de Brăila“, iar în iunie 2011 au vândut, la un preț estimat la 1,6 milioane de euro, cotidianul „Viață liberă“ din Galați.

Tot o retragere, de data aceasta parțială, a decis și Dinu Patriciu: de curând, cotidianul gratuit „Adevărul de Seară“, care avea, potrivit BRAT, 29 de ediții locale cu aproape 400.000 de exemplare distribuite zilnic, s-a transformat în săptămânal plătit. „«Adevărul de Seară» a fost un instrument de marketing. Eu nu susțin activități neprofitabile, dar mi-am permis o cheltuială de 12 milioane de euro pe an, investiție care dă roade azi“, își explica decizia, în luna mai a acestui an, miliardarul.

Schimbările din presa regională nu s-au oprit aici. În urmă cu doar câteva săptămâni, s-a anunțat că „Ediție specială“ din Craiova va apărea exclusiv