● În turneu / Tournée (Franţa, 2010), de Mathieu Amalric.

În Tournée al lui Mathieu Amalric, Amalric însuşi joacă rolul unui fost tele-producător francez, autoreinventat în SUA ca impresar al unei trupe de New Burlesque, care-şi aduce trupa în Franţa pentru un turneu şi, în timp ce se zbate (uneori fără succes) să facă rost din mers de săli de spectacol, mai trebuie să se confrunte şi cu familia pe care a abandonat-o cu ani în urmă. Jucat de Amalric cu marca lui patentată de energie ambiguă – cînd ca de băieţandru inimos, cînd ca de viezure slinos (vorba lui Todd McCarthy de la Hollywood Reporter, Amalric ar trebui să-l joace cîndva pe Roman Polanski) –, impresarul e o figură destul de tradiţională de show-businessman crizat, mereu cu telefonul într-o mînă şi cu scrumul căzînd pe el din ţigara uitată în mîna cealaltă, mereu pe punctul de a fi înghiţit de haosul pe care încearcă să-l gestioneze. (O figură asemănătoare, dintr-un alt film care a rulat recent în Bucureşti, este cea a euro-producătorului cinematografic din Tatăl copiilor mei – personaj al cărui model din viaţa reală, regretatul producător Humbert Balsan, este şi una dintre sursele de inspiraţie declarate ale lui Amalric.) De asemenea, ca film făcut de un actor despre viaţa unei trupe ambulante, Tournée are profilul tematic pe care era de aşteptat să-l aibă – ideile şi sentimentele pe care le exprimă sînt binecunoscute: trupa e adevărata familie a impresarului, starea de provizorat, de încă-un-oraş-provincial-încă-un-hotel, e singura în care se simte acasă ş.a.m.d. Pe de altă parte, neoburlescul e o formă neobişnuită de spectacol: o deturnare post-feministă a striptease-ului, care, mizînd pe parodie sau pur şi simplu pe extravaganţa mizanscenei, încearcă să scape de sub controlul tradiţional al fanteziei sexuale masculine, devenind o pură manifestare a bucuriei artistei (care poate fi şi artist)