Lovitura de stat eșuată a grăbit dezmembrarea URSS. Cele 15 state rezultate au avut parcursuri diferite în această perioadă. Unele se uită înapoi cu nostalgie, altele cu mânie.

Țările Baltice au câștigat cel mai mult de pe urma Puciului de la Moscova și a urmărilor lui. Letonia, Estonia și Lituania au reușit să iasă de sub sfera de influență a Kremlinului și au devenit democrații stabile. Au aderat la NATO, la UE și au șanse să iasă binișor și din actuala criză economică.

"Cele mai represive state din lume"

La polul opus se află uzbecii, turkmenii și bielorușii. Prăbușirea URSS i-a aruncat în brațele unor regimuri autocratice. Uzbekistan, Belarus și Turkmenistan sunt prezențe constante în clasamentul "celor mai represive state din lume" întocmit de Freedom House. În cazul celorlalte, lucrurile sunt mai amestecate.

Moldova, pe urmele Balticelor

După ce a scăpat de regimul comunist, Chișinăul speră să calce pe urmele Balticelor și să adere la UE. Cu NATO este o altă poveste. Ambasadorul Republicii Moldova la Alianța Nord-Atlantică, Mihai Gribincea, declara, la începutul anului, că NATO este percepută greșit, atât de către politicieni, cât și de opinia publică, deoarece toți se uită la ea prin ochelari sovietici. Georgia și Ucraina au fost la un pas de aderarea la NATO. Momentul de la București a fost pierdut, iar la Kiev au revenit forțele proruse.

Și Azerbaidjanul cel bogat în petrol a cotit-o spre un regim autoritar. Armenia și Kârgâzstan pot fi clasate în rândul semi-democrațiilor, în timp ce Rusia, Kazahstan și Tadjikistan sunt autocrații "soft", notează Radio Europa Liberă.

De la zero

După prăbușirea colosului sovietic, multe state au luat-o de la zero, neavând experiența independenței și cu atât mai mult a democrației. Țările Baltice au avut această experiență între cele două războaie și au știut să profite de