Ministrul Ialomiţianu nu ar putea plăti salariile şi pensiile fără banii luaţi de la băncile româneşti / Foto: Dragoş Stoica / Jurnalul Naţional Băncile din România au expuneri nesemnificative faţă de guvernele cu datorii din Europa, dar au o expunere importantă la datoria suverană a României. Şi asta poate fi riscant în caz de contagiune, consideră Şerban Toader, Senior Partner al KPMG în România. „Expunerea la datoriile suverane este o provocare majoră, mai ales în contextul crizei din zona euro”, precizează Toader.

România avea la începutul lui iunie o datorie publică de 200,6 mi­liarde de lei, conform ultimelor date făcute publice de Ministerul de Finanţe. Din această sumă 42,95 mi­liarde de lei o reprezintă obligaţiunile în lei şi valută, iar 35,72 lei provine din certificate de trezorerie în lei şi valută. Concret, aproape 40% din datoria publică a României este finanţată de băncile locale.

Două din cele 15 bănci europene analizate în raportul „Focus on Transparency” (Focus pe transparenţă) au operaţiuni în România, dar situaţia celor mai multe bănci incluzând filialele româneşti ale unor grupuri mai mari, este diferită de cea a băncilor analizate la nivel european, consideră Cezar Furtună, Partner Servicii Financiare al KPMG în România. „În acest mediu incert, perspectivele cu privire la disponibilitatea profiturilor viitoare se pot schimba rapid, rezultând o potenţială reducere a acestor solduri prin înregistrarea de provizioane pentru depreciere”, adaugă reprezentantul KPMG România.

Profiturile băncilor româneşti au scăzut puternic în anii 2009 şi 2010, după ce anul 2008 a fost cel mai bun din istoria sistemului bancar din România. „Motivul este că recesiunea a lovit România (şi Europa Centrală şi de Est) mai târziu decât Europa de Vest, începând cu adevărat să-şi producă efectele în 2009. De atunci, băncile româneşti au continuat să fie