Cum ar arăta pe harta economică a lumii o uniune reciclată din fostele state ale URSS, cu Rusia la conducere? După experienţa cu gazele ruseşti, n-avem prea multe motive de optimism, spune la RFI istoricul Zoe Petre. Încă de când a fost ales preşedinte, actualul premier Vladimir Putin a urmărit să refacă gloria fostei Uniuni Sovietice. Metoda aleasă ţine însă de strategii economice, cu mult mai eficiente în epoca modernă decât cucerirea de teritorii.
Nu putem nega dreptul fostelor state sovietice de a face lucruri pe care Uniunea Europeană le face deja de multă vreme, spune la RFI istoricul Zoe Petre. „Gândiţi-vă că, în decembrie 1991, trasarea unor graniţe foarte tradiţionale între fostele republici sovietice a reprezentat un handicap enorm, pe o piaţă care fusese comună. Problema, ca de obicei în ce priveşte Rusia, nu este «ce face numaidecât», ci ce are de gând să facă cu ceea ce face”, spune istoricul. „Sigur, e o soluţie raţională să te întorci la absenţa graniţelor, dacă a trecut febra orgoliilor naţionale. Problema e cum va fi utilizată această construcţie? În binele sau mai puţin binele locuitorilor şi al vecinilor?”, se întreabă Zoe Petre. Din experienţa şi conflictele provocate de gazul rusesc în ultimii ani, „n-avem prea multe motive de optimism...”, vine concluzia.
Două decenii de la puci
În urmă cu exact 20 de ani, tancurile intrau pe străzile Moscovei, într-o tentativă de lovitură de stat a conservatorilor comunişti. Menit să pună capăt Perestroikăi, reforma preşedintelui Mihail Gorbaciov, puciul eşuat a avut efectul contrar, accelerând colapsul Uniunii Sovietice, survenit în decembrie 1991.
Astăzi, Vladimir Putin califică dizolvarea URSS drept cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX. Fostul agent KGB visează de fapt la o reunificare economică a fostelor state sovietice în „Uniunea Economică Euroasiatică”, entit
